E 9:22 (AM dupa ceasul de la calculator). Ceva e categoric eronat in treaba asta, bateria fiind de altfel bolnava de mai multa vreme. Calculatorul meu tipa tacut cerandu-mi sa ii curm existenta si sa las pe cineva mai tanar si mai capabil sa faca fata avalansei de informatie pe care e nevoit sa o ingurgiteze.
In alta ordine de idei, in Italia a avut loc un cutremur devastator care a pus capat unui numar de 204-207 vieti omenesti, si cum ziceam mai devreme lumea a devenit ceva mai intunecata.
In Republica Moldova e revolutie. Asta ma face sa imi aduc aminte ca acum vreo doua luni urlam dupa o revolutie , fie ea si culturala, care sa zguduie lumea din fundatie si reamenajeze ordinea sociala in asa fel incat sa fie un pic Haos. Asta pe principiul ca barem haos-ul e mai colorat si spre deosebire de binele acela pe care toti il vrem, e chiar realizabil. I got my wish I guess, chiar daca nu e conform punctelor subliniate in cererea oficiala si originala. Bravo lor! In 20 de ani de acum incolo o sa ajunga ca noi (Fantastic nu?) si o sa fie intr-un fel care oricum acum nu prea are sens sa fie mentionat. O sa fie si atat.
Aaaa… Si acum the good part. Astazi am fost invitat la o conferinta de afaceri (Tinuta obligatorie!). Evident ca nu am respectat protocolul si am venit in blugi, tenesi, tricou negru si camasa de lana cu carouri, sapca pe cap si scepticism cat cuprinde. Un pic de interes era prezent intr-ucat nu stiam la ce sa ma astept.
Ma intalnesc cu Alexandra pe terasa la Cafepedia in prezenta surorii sale si a unei alte domnisoare pe care am localizat-o rapid a fi ardeleanca. Un moment de incomoditate pana s-au ridicat domnisoarele de la masa si am continuat inspre Hotel Novotel unde se tinea conferinta in cauza. Eu fiind complet necunoscator in ceea ce priveste locatia acestui hotel, (barurile din fata lui au fost mai atragatoare) pasesc cu grija prin usa rotitoare a acestuia si raman usor jenat dar plin de incredere la vederea oamenilor de afaceri dichisiti si spicuiti ce isi insirau hartile si documentele pe mesele inguste din hol.
Am urcat scarile in companiei Alexandrei si a incantatoarei sale surori, am achitat biletul de intrare (100 de lei), am luat loc, nu mi-am scos sapca dar mi-am deschis agenda cu gandul sa imi iau notite, apoi toate s-au luminat abrupt si 30-45 de minute in mijlocul spectacolului nu stiam daca sa jubilez de strasnica ironie a sortii sau sa imi iau bagajele si sa ies in graba pe usa din spatelei domnisoarele Cristina nu stiu cum, care de altfel mi-a confirmat ca atitudinea gazdelor de emisiuni televizate, limbajul si tonul, zambetul si gesturile acestor sunt nascute la Bucuresti din astfel de evenimente. Din respect pentru Alexandra am ramas la locul meu si nu am schitat nici un gest. Mi-am inchis agenda si am aruncat-o in geanta.
Flacaul ce se strofoca sa fie pe placul damelor din sala, se spargea in figuri geometrice incercand sa explice mecanismele complicate ale sistemului piramidal (termen de altfel omis din ecuatie) al afacerii. Chestii pe care le-am mai auzit si pe care nu vroiam neaparat sa le mai aud o data. Publicul format predominant din dame si domnisoare era fascinat, barbatii erau ametiti de informatiile pretioase pe care tanarul le debita pentru ei usor stanjenit dar foarte hotarat sa sublinieza ca are un scop si un vis (banii).
Eram ca intr-un film prost in care lumea din jurul meu asista la o minune extraordinara ce avea sa revolutioneze sistemul de piata, nebanuind ca sistemul nu si-a schimbat in cei 50 de ani ai sai decat titlurile, mecanica ramanand aceeasi: piramida.
La baza piramidei stau masele, innotand in gunoaie, cumparand ce li se vinde visand la salarii fabuloase automate care vin din aer.
La nivelul doi sunt masele care incearca sa isi puna visul in aplicare vanzand celor de sub ei “Produsul!”
La nivelul trei sunt cei care au fost odata de mult la nivelul doi si acuma merg mai sus. Ei isi scot banii automat de pe spinarea nivelului doi.
La nivelui patru sunt altii care provita de cei din trei.
…
La nivelul X e Dumnezeul Amway care isi scoate bani de la toti.
(Asta pentru cine inca are dubii ca nice and cozy!)
Produsul normal ca nu e decat un pretext pentru niste bani care curg. Fantastic.
In alta ordine de Idei maine sper sa imi fie gata ochelarii.
Atat!
Pa.